Toamna iubirii noastre

Hăăăă-ăăă-ăăă. Frunzele cad, dar dragostea rămâne. Sub cerul roșu-auriu tu ești lângă

mine. Toamna nu-i sfârșit, e doar început. O poveste scrisă cu foc și

cu suflet mut. Pașii noștri răsună pe străzi goale. Vântul ne îmbracă în umbre moi

și line. În ochii tăi văd soarele ce-apune, dar inima arde. Iubirea nu se

supune. Țin mâna ta și nu vreau să o las. În toamna asta

timpul n-are ceas. E liniște, dar noi strigăm în tăcere. Iubirea e cântec,

e pură putere. Toamna iubirii noastre arde ca focul. Frunzele dansează și ne țin

locul. Dincolo de vânt, dincolo de ploi, pasiunea rămâne mereu între noi.